Risipa alimentară – de două ori mai mare

Oamenii ar putea irosi mult mai multă mâncare decât se estima până acum. Este concluzia unui studiu efectuat la Universitatea şi Centrul de Cercetare Wageningen (WUR) din Olanda, care a analizat comportamentul consumatorilor.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cam o treime din totalul alimentelor disponibile pentru consumul uman la nivel mondial se iroseşte în fiecare an, termenul de deşeuri alimentare referindu-se la alimentele potrivite pentru consumul uman care sunt risipite.

Această estimare a continuat să servească drept referinţă pentru amploarea risipei alimentare globale. Cu toate acestea, metodologia FAO nu are în vedere comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte risipa de alimente şi are în vedere numai oferta alimentară pentru a determina amploarea risipei alimentare. Acest studiu este primul care a investigat cum diferite tipuri de consumatori pot afecta risipa alimentară.

Folosind un model de metabolism uman şi date de la FAO, Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cercetătorii olandezi au cuantificat relaţia dintre risipa alimentară şi afluenţa consumatorilor. Folosind acest model, au creat un set de date internaţional care oferă estimări ale deşeurilor alimentare globale, precum şi specificul fiecărei ţări.

Oamenii bogați risipesc mai mult

Autorii au descoperit că, odată ce afluenţa consumatorului atinge un prag de cheltuieli zilnice de aproximativ 6,70 dolari americani pe cap de locuitor, risipa alimentară începe să crească. Datele au demonstrat, de asemenea, că estimările FAO cu privire la risipa de alimente pentru consum uman sunt inexacte. În timp ce FAO a estimat că deşeurile alimentare ar fi de 214 Kcal/zi pe cap de locuitor în 2015, modelul aplicat de WUR a demonstrat că risipa alimentară ar fi de fapt de 527 Kcal/zi pe cap de locuitor la nivelul aceluiaşi an. Adică mai mult decât dublu!

Lucrarea publicată se bazează pe acurateţea datelor FAO, care nu pot fi întotdeauna complete (de exemplu, sondajele din ţări cu venituri mici nu includ de obicei alimentele provenite din agricultura de subzistenţă). Totodată, autorii remarcă faptul că există multe atribute ale consumatorilor care pot afecta risipa alimentară dincolo de afluenţă.

Autorii consideră că metoda din spatele acestui studiu poate fi folosită ca bază pentru a introduce elasticitatea afluenţei deşeurilor ca un concept nou în modelele viitoare, astfel încât să putem înţelege şi evalua mai bine cantitatea reală de deşeuri alimentare pentru a măsura progresul global prin reducerea risipei alimentare.