Lecții învățate din experiența producătorilor de căpșun din Olanda

Producerea căpșunului pe substrat, practic, reduce orice risc de îmbolnăvire a plantelor, asigură recolte duble, comparativ cu sistemul de producere pe sol și asigură fructe calitative, sunt concluziile participanților la vizita de studiu în Olanda, desfășurată în perioada 9 – 13 septembrie curent. La vizita de studiu, organizată de Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova,  au participat producători de căpșuni și consultanți interesați să studieze cele mai moderne tehnologii de cultivare a căpșunilor pe substratul nutritiv.

Cultivarea pe substrat presupune înlocuirea solului cu un substrat, care poate fi material (sau amestec de materiale) de origine organică sau sintetică, cu funcția de a susține rădăcinile plantei și a le oferi condiții optime de dezvoltare și hrană. Înlocuirea solului cu un substrat în producerea căpșunelor optimizează tehnologia de producere prin reducerea la zero a infectării plantelor cu bolile de sol și crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea plantelor. Astfel, sunt minimizate tratamentele fitosanitare și este eficientizat sistemul de fertilizare.  De asemenea, cultura pe substrat permite transformarea plantației în una “mobilă”, amplasând plantele la diferite înălțimi sau schimbându-le în diferite locuri fără a le stresa. Totodată, amplasarea plantelor la nivelul mâinii întinse reduce timpul de muncă și sporește calitatea lucrărilor de întreținere și recoltare, diminuând de patru ori numărul de muncitori implicați.

Participanții la vizita de studiu au învățat producerea căpșunelor pe diferite tipuri de substrat. Dacă în Republica Moldova se folosește doar fibra de nucă de cocos și turba, atunci în Olanda fermierii utilizează pentru substrat turba, fibre de nuca de cocos și perlitul.

Turba este substratul care menține umiditatea cel mai mult. De regulă, fermierii începători folosesc turba, deoarece este mai sigură în cazul unei irigări necorespunzătoare. Fibra de nucă de cocos este substratul care absoarbe și cedează umiditatea cel mai repede, de aceea cocosul neamestecat implică o atenție deosebită și un control strict al irigării și fertilizării plantelor. Perlitul reprezintă niște granule poroase și are funcție de absorbție a apei și aerisire a substratului. De obicei, acest material este folosit doar în amestec pentru substrat.  Deși turba și cocosul aparte, pot fi folosite ca și substrat, totuși sunt recomandate amestecuri dintre aceste materiale în diferite proporții (50:30:20 / 70:20:10), creând cele mai optime condiții pentru dezvoltarea plantelor.

În Republica Moldova în prezent sunt cinci agricultori care produc căpșune pe substrat nutritiv, folosind fibra de nucă de cocos și turba. Suprafața plantațiilor de căpșun cultivate pe substrat este în jur de 5 ha, din cele circa 1700 de hectare de plantații de căpșun cultivate în sol.

Conform estimărilor experților, costurile de înființare (fără întreținerea plantației și recoltare) a unei plantații de căpșun cultivat pe biloane cu mulci și sistem de fertigare în câmp deschis (în Moldova fiind un sistem modern, cel mai frecvent întâlnit) este de circa 3 euro/m2. Productivitatea unui hectar în acest caz este de  35-40 tone/ha și permite recuperarea investiției în 1-1,5 ani. De regulă, sunt fructe de sezon, comercializate pe piață la prețuri medii.

Costurile de înființare (fără întreținerea plantației si recoltare) a unei plantații de căpșun cultivat pe sistem de substrat (condițiile de creștere și cheltuielile sunt valabile și pentru TUNELELE ÎNALTE existente în Republica Moldova) este de circa 20-25 euro/m2. În schimb productivitatea unui hectar în acest caz este de până la 90 tone/ha și permite recuperarea investiției in 2-2,5 ani. Implementarea acestui sistem permite obținerea a două recolte în afara sezonului (luna mai și lunile octombrie-noiembrie), când prețurile de comercializare sunt mult mai înalte.

Pentru înființarea unei plantații de căpșun cultivat în seră pe sistem de susținere sau suspendare cu utilizarea substratului nutritiv sunt necesare costuri ce depășesc 200 euro/m2. Productivitatea unui hectar în acest caz este de cca 120-150 tone/ha, ceea ce presupune recuperarea investiției în 6-7 ani. Însă, în acest caz, producția poate fi programată în funcție de perioada optima de comercializare.