Prețul gazului s-a dublat în două săptămâni pe piața spot europeană. Gazul costă 133 de euro pe megawatt oră (Mwh) pe cel mai important centru comercial european Natural Gas EU Dutch TTF. Acum două săptămâni era 64 de euro pe Mwh. Pentru fermieri, această creștere a prețurilor la gaze înseamnă probabil și o altă creștere masivă a costurilor de producție pentru îngrășămintele minerale.
Prețurile spot de pe piața gazelor naturale au fost vineri de aproape 133 de euro pe Mwh, la fel ca în ziua precedentă, care a fost cel mai ridicat nivel din 9 martie la închidere. La acea vreme, comercianții au răspuns la avertismentele Germaniei cu privire la o scădere a pieței și la riscul unor noi reduceri de aprovizionare a Gazprom. Germania este cea mai mare economie din UE și cel mai mare client al Gazprom, potrivit unei analize semnată de Olaf Zinke pentru Agrarheute.com.
Germania reactivează centralele pe cărbune
Ministrul Economiei, Robert Habeck, a numit ieri a doua etapă a planului de urgență la gaz, care include monitorizarea mai strictă a pieței și, de asemenea, reactivarea centralelor pe cărbune. Prețurile au crescut de când Gazprom a tăiat transportul prin conducta vitală Nord Stream.
Douăsprezece țări UE sunt acum afectate de lipsa aprovizionării sau sunt complet întrerupte. Obiectivele Germaniei și ale UE de a reumple rezervoarele de stocare înainte de următoarea perioadă de încălzire din timpul iernii sunt masiv periclitate.
Dar prețurile cresc, de asemenea, deoarece comercianții au estimat prețuri mai mici de importuri de GNL din SUA, după ce o explozie acolo a făcut ca un terminal cheie de export să fie inoperabil timp de cel puțin 3 luni.
Potrivit ministrului federal pentru afaceri economice, Robert Habeck, „gazul va fi de acum înainte o marfă rară în Germania. Spun asta, chiar dacă securitatea aprovizionării este garantată în prezent”, a spus Habeck joi. „Chiar dacă cantitățile de gaze mai pot fi procurate pe piață și stocate: situația este gravă și va veni iarna”.
Industriile afectate de scumpirea gazului
Companiile germane ar trebui să reducă producția din cauza lipsei de gaz sau ar folosi alte surse de energie, cum ar fi cărbunele, care fusese deja aruncateliminat din motivelegate de poluarea mediului. Însă scăderea livrărilor de gaze rusești a accelerat eforturile industriei germane de a găsi alternative pentru a menține fabricile în funcțiune și a limita costurile economice.
Gigantul chimic BASF a anunțat deja care fabrici ar putea avea nevoie să reducă mai întâi producția, iar concurentul Lanxess vrea să amâne închiderea unor centrale electrice pe cărbune.
Producția de îngrășăminte cu azot, pentru care gazul natural este cel mai important factor de cost, ar fi afectată și de problemele din industria chimică .
Companii precum BASF, Yara și Piesteritz au redus sau au oprit masiv producția de îngrășăminte în martie din cauza prețurilor ridicate la gaze. Acest lucru s-ar putea întâmpla acum din nou.
Gazprom a redus cu 60% aprovizionarea cu gaz prin conducta Nord Stream 1, din Rusia până în Germania, săptămâna trecută. În trecut, atât petrolul, cât și gazul costă mai mult decât cărbunele. Acum toată energia este foarte scumpă – inclusiv cărbunele – și piețele sunt strânse și extrem de volatile.
BASF lucrează la planuri de urgență pentru producția din Germania
Ministrul Economiei, Robert Habeck, a pus în alertă planul său de urgență pentru gaze, dar nu a făcut nicio modificare legislativă care să permită companiilor energetice să transfere prețuri mai mari consumatorilor și întreprinderilor. Autoritatea de reglementare a energiei din țară a subliniat marți planuri de reducere a consumului de gaz industrial printr-un sistem de licitație menit să încurajeze producătorii să utilizeze mai puțin.
„Sute de mii de companii din Germania lucrează la planuri de urgență”, a declarat Siegfried Russwurm, președintele asociației industriale germane BDI.
BASF, cea mai mare companie chimică din lume după venituri, lucrează la planuri de urgență pentruunitatea sa Ludwigshafen, cel mai mare consumator industrial de energie electrică din Germania, care reprezintă mai mult de 1% din necesarul total al țării. Cu condiția ca furnizarea să nu scadă sub 50% din cerințele maxime de gaze naturale ale amplasamentului, BASF Ludwigshafen, care are aproximativ 200 de site-uri de producție și necesită 6 terawatt-oră de energie electrică pe an, ar putea continua să funcționeze la capacitate redusă.
Reducerea exactă ar depinde de disponibilitatea gazului și petrolului pentru a o înlocui, a declarat BASF pentru Reuters. BASF a mai spus că, dacă oferta scade cu mult sub 50% pentru o perioadă lungă de timp, producția ar trebui să se oprească.