Deşi recolta de rapiţă a Uniunii Europene a fost mai mare anul trecut decât în 2021, importurile au crescut şi ele în mod semnificativ comparativ cu anii precedenţi.
Din iulie 2022 şi până în februarie 2023, statele membre ale blocului comunitar importaseră deja 4,6 milioane tone din ţări terţe. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, aceasta reprezintă o creştere de 45%. Factorul decisiv pentru volumul importurilor nu ţine doar de cantitatea de rapiţă disponibilă recoltată în Uniunea Europeană, ci şi de preţurile de pe piaţa mondială.
Potrivit analiştilor europeni, Ucraina îşi poate menţine poziţia de cel mai important furnizor de rapiţă ai Uniunii Europene în anul de comercializare curent, în ciuda războiului aflat încă în desfăşurare. Cu 2,6 milioane de tone, cu aproape 63% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, Ucraina a asigurat 56% din importurile de rapiţă ale UE. În sezonul 2021/2022, proporţia era încă de 50%. Australia a reuşit, la rândul său, să-şi consolideze poziţia de furnizor de top al UE, datorită recoltei sale record, alimentând piaţa europeană cu 1,7 milioane tone, echivalentul unei cote de 36,4% – de două ori mai mult decât a livrat un an înainte.
În schimb, importurile din Canada s-au prăbuşit la 193.400 tone, comparative cu 501.800 tone, în anul precedent. Aceasta reduce ponderea importurilor totale din Canada cu 12 puncte procentuale, până la 4,2%. De asemenea, UE a primit mai puţină rapiță din Republica Moldova şi Serbia decât în 2021/2022.
În cazul Ucrainei, blocajele de care se temea Uniunea Europeană anul trecut au fost compensate de livrările către statele membre UE care se învecinează cu această ţară. Pentru că din cauza porturilor maritime închise sau blocate s-au căutat rute alternative de livrare.