Piaţa cerealelor de la Marea Neagră este în haos, iar cea a uleiului de floarea-soarelui este lovită de o furtună perfectă

Câteva state europene au luat măsuri radicale: oprirea exporturilor. Războiul ruso-ucrainean hrăneşte protecţionismul alimentar.  

În banalul pufulete se ascund câteva din problemele din ce în ce mai complexe ale lanţurilor de aprovizionare din industria alimentară. Un ingredient principal este porumbul. Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de porumb din lume, a suspendat livrările pentru a asigura nevoile de consum ale populaţiei în condiţii de război. A oprit şi alte exporturi de produse alimentare esenţiale.

Deşi SUA sunt departe de scena invaziei ruse din Ucraina, pe piaţa de acolo cotaţiile porumbului au sărit în sus cu peste 10% de la începutul conflictului. Un alt ingredient principal al pufuletelui este uleiul de palmier. Indonezia, care nu are nicio legătură cu războiul din Europa, a limitat exporturile pentru a stăvili scumpirea uleiului de gătit. Această ţară este cel mai mare producător de ulei de palmier la nivel mondial, iar golul lăsat de restricţii pe piaţa mondială trage preţurile în sus.

Ucraina şi Indonezia sunt doar două dintre exemplele de cum prinde contur o tendinţă de protecţionism alimentar în diverse părţi ale lumii din diverse cauze. În Europa, tendinţa este puternică în est, în ţările cele mai apropiate geografic de Ucraina, dar şi politic de guvernul de la Moscova. Spre exemplu, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat că Serbia interzice de săptămâna aceasta exportul de ulei vegetal, porumb, grâu şi făină. Scopul este de a menţine preţurile stabile în ţară şi regiune în cazul în care Rusia sistează exporturile de grâu şi porumb, a explicat liderul sârb, citat de SeeNews.

Vucic se consideră prieten şi aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin. El a menţionat că în ultimele zile exporturile de ulei vegetal au crescut cu 109% faţă de normal. De aceea guvernul sârb a trebuit să reacţioneze.

Tot din cauza preţurilor a reacţionat şi guvernul Ungariei condus de Viktor Orban, şi el un politician care se consideră a fi în graţiile lui Putin. În această săptămână şi Ungaria a interzis exporturile de cereale. Ministrul agriculturii maghiar a explicat că războiul din Ucraina împinge în sus preţurile, iar presa din această ţară insistă pe scumpirea uleiului de floarea-soarelui ca rezultat al conflictului ruso-ucrainean. Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Şi Rusia la fel, războiul şi restricţiile de export ruse de dinainte de acesta au împins în sus preţurile până la cote nemaivăzute în ultimii 14 ani.

Bloomberg scrie de un haos la Marea Neagră cu efecte până pe bursa de mărfuri de la Chicago. Experţii vorbesc de o furtună perfectă care loveşte exporturile de ulei de floarea-soarelui. Materiile prime, inclusiv cele alimentare, se scumpeau deja şi înainte de război, fiind înghiţite de valul de inflaţie care zguduie economia mondială.

Noile turbulenţe nu fac decât să alimenteze cu energie suplimentară acest val de inflaţie. În urmă cu 14 ani, preţurile record ale cerealelor au dus la o criză alimentară în ţări sărace, iar rezultatul au fost mişcări sociale violente.

Recent, guvernul ucrainean a introdus interdicţii de export pentru produse şi mărfuri alimentare de bază cum sunt grâul, porumbul, carnea de pasăre, sarea, zahărul şi, din nou, uleiul de floarea-soarelui, potrivit agenţiei Interfax. În acelaşi timp, fermierii europeni sună alarma în privinţa siguranţei alimentare. Cifrele le dau dreptate.

Ucraina contribuia înainte de război cu aproape 20% la importurile de grâu ale UE şi cu 13% la cele de seminţe oleaginoase. Între 25% şi 45% din uleiul de floarea-soarelui rafinat în UE veneau din Ucraina. Fluxul s-a oprit. Rusia şi Ucraina împreună furnizau peste o treime din grâul şi orzul de pe pieţele mondia­le, 17% din porumb şi mai mult de 50% din uleiul şi seminţele de floarea-soarelui, notează Euractiv.

Când doar inflaţia îngrijora lumea, nu şi războiul, guvernul de la Moscova a introdus măsuri pentru descurajarea exporturilor alimentare prin suprataxe, scopul fiind de a frâna scumpirile ieşite de sub control. Sub efectul sancţiunilor cu care Occidentul vrea să oprească ambiţiile teritoriale ale Rusiei, rubla se prăbuşeşte şi inflaţia, cel mai probabil, va deveni hiperinflaţie.

Recent, Putin a semnat un nou decret care permite interzicerea exporturilor unor materii prime. Gestul este pus în context cu discuţiile din UE şi eforturile SUA de a renunţa la petrolul şi gazele Rusiei, dar Moscova a indicat că va decide mai târziu ce pune pe lista cu interdicţii. Vineri circulau speculaţii că guvernul rus „recomandă” producătorilor de îngrăşăminte chimice să sisteze exporturile. Piaţa este afectată şi de complicaţiile din relaţiile dintre UE şi Bielorusia.

Cu două dintre cele mai mari surse de cereale şi ulei alimentar ieşite din joc, piaţa globală s-a dezechilibrat până într-acolo încât o ţară ca Albania, săracă în resurse, şi-a avertizat poporul că banala pâine ar putea să dispară curând de pe meniu. În Bulgaria, fermierii se tem că şi acolo vor fi interzise exporturile, dar deocamdată guvernul a anunţat că vrea doar să-şi mărească rezervele de cereale cumpărând de la producătorii locali. Trederii au remarcat că după izbucnirea războiului din Ucraina, celelalte state producătoare de la Marea Neagră şi din regiune simt presiuni pentru creşterea exporturilor.

(Sursă: Ziarul Finaciar)