Home » Analitica. Аналитика » Recolta de cereale a Germaniei, în cădere liberă! De ce scad producțiile?
Recolta de cereale a Germaniei, în cădere liberă! De ce scad producțiile?

Recolta de cereale a Germaniei, în cădere liberă! De ce scad producțiile?

Distribuie articolul:

Potrivit estimărilor Asociației cooperativelor agricole (Deutschen Raiffeisenverbands / DRV) recolta de grâu a Germaniei din 2024 va scădea cu 6,5% faţă de anul trecut, până la 20,14 milioane de tone.

Germania este al doilea cel mai mare producător de grâu al Uniunii Europene după Franța și, de mai mulţi ani, cel mai mare producător de rapiță din UE, principala cultură oleaginoasă din Europa pentru producția de ulei alimentar și biomotorină.

Culturile de cereale și rapiță din Germania nu au suferit daune serioase din cauzate de îngheț, dar ploile repetate, cu inundații în unele zone au făcut ca pe unele terenuri culturile să fie compromise şi vor trebui întoarse.

DRV se așteaptă la o recoltă de cereale în scădere în 2024

Potrivit estimărilor Asociației cooperativelor agricole (Deutschen Raiffeisenverbands / DRV), suprafața cultivată cu cereale de iarnă din Germania va scădea pentru prima dată în acest an sub 6 milioane de hectare. „Ne așteptăm la o suprafață cultivată cu cereale de 5,9 milioane de hectare. Acesta este un nou minim”, subliniază Guido Seedler, expertul asociației pe piața cerealelor.

Pe baza randamentelor medii, asociația DRV estimează în prezent o recoltă totală de cereale de 41 de milioane de tone. Aceasta ar însemna o scădere cu 3,5% față de anul precedent.

Există numeroase cauze ale acestei scăderi a suprafeţei cultivate. Terenurile arabile continuă să fie folosite pentru lucrări de construcții sau construirea de sisteme fotovoltaice. În plus, conform reglementărilor Politicii Agricole UE, fermierii trebuie să renunţe la cultivarea a cel puţin 4% din terenuri din motive ecologice.

Asociația DRV estimeză că:

  • Producţia de grâu va scădea cu 6,5% faţă de anul trecut, până la 20,14 milioane de tone.
  • La rapiță de iarnă se va realiza o producţie totală de 3,93 milioane de tone, sub nivelul anului precedent cu 6,9%.
  • Suprafaţa cultivată cu rapiţă este apreciată la 1,11 milioane de hectare.
  • Producţia de orz de iarnă, folosit în principal pentru hrana animalelor, va scădea cu 4,0% faţă de anul trecut, până la 9,23 milioane de tone.
  • Recolta de orz de primăvară, folosită în principal pentru producția de malţ pentru bere, va scădea cu 11,6%, până la 1,77 milioane de tone.
  • Recolta de porumb (boabe) va scădea cu 6,5%, până la 3,94 milioane de tone.

Culturile de iarnă au suferit din cauza precipitațiilor

În timpul iernii, culturile au fost afectate doar într-o măsură limitată de îngheţ, dar multe regiuni au avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente şi băltirilor. Unele zone din Saxonia inferioară și părți din Schleswig-Holstein au fost deosebit de afectate de umiditatea excesivă, culturile au ieșit adesea slăbite din iarnă slăbite, iar în unele cazuri zonele trebuie re-însămânțate. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice din primăvară, situația s-a relaxat. Fertilizarea de primăvară și lucrările de semănat au început peste tot în Germania.

Cu toate acestea, solurile grele, în special în nordul Germaniei, sunt încă greu accesibile pentru campania de primăvară.

Crește concurența pentru teren

DRV se așteaptă ca competiția pentru terenuri să continue şi să se intensifice în următorii ani, iar suprafața cultivată să scadă și mai mult.

Potrivit unui studiu al Institutului Thünen, în Germania un total de până la 600 mii de hectare de teren agricol ar putea fi pierdute până în 2030 din cauza implementării măsurilor de protecție a mediului. Pentru Germania, această reducere reprezintă o reducere a suprafeţei totale agricole de cca. 3%.

Prin urmare, în opinia DRV, trebuie să se asigure cât mai mult teren posibil pentru agricultură, iar productivitatea trebuie crescută în mod durabil. „Acesta este singurul mod în care Germania își poate aduce contribuția la combaterea foametei la nivel mondial. Ne confruntăm cu provocări majore. Se preconizează că cererea globală de alimente va crește cu aproximativ 50% până în 2050”, a explicat Guido Seedler.

Distribuie articolul: