Riști sau căștigi dacă nu fertilizezi cerealele de toamnă? Merită să renunți la 4-5 tone în plus la hectar?

Merită economia cu îngrășămintele? Ce spun fermierii? Dar specialiștii?

Fermierii au pornit campania agricolă de toamnă cu pierderi de miliarde, deci pe datorie. Fără o garanție că la finalul anului agricol vor și recolta ceva sau dacă vor recolta, vor avea prețuri bune la vânzare, s-au pus pe făcut economie. La ce au renunțat unii dintre ei?! Ei bine, la îngrășăminte. O decizie bună sau rea?!

Îngrășămintele sunt o povară în bugetul fermei

Iată care e logica acestei decizii în ferma lui Nelu Iosub, fermier care lucrează 200 hectare de teren în sudul județului Bacău, la granița cu județul Vrancea.

„Eu îngrășământ n-am mai luat și n-am mai dat. Căci dacă dau îngrășământ și nu se face cultura, nu-i mai grav decât să nu dau?! Așa știu că n-am datorie la nimeni. Ce-mi iese, aia dau arendă oamenilor și îmi amortizez cheltuiala cu motorina și gata. Sămânța și tratamentul le am”, spune fermierul, care, din fericire, are posibilitatea să fertilizeze terenul în fiecare toamnă cu gunoiul de grajd din sectorul zootehnic al fermei sale mixte.

„Cu cine am vorbit aici pe zona noastră, mi-a spus că n-a mai cumpărat îngrășământ. Unul îmi spunea că la datoriile pe care le are, trebuie să vândă 30 de viței, tăurași, ca să plătească inputurile”, a mai adăugat Nelu Iosub:

Ce riscăm dacă nu mai fertilizăm? Merită economia cu îngrășămintele?

I-am cerut un punct de vedere avizat inginerului agronom Octavian Groza – consultant – Expert Agronom la Agricover:

„Din punctul meu de vedere nu este corect. Dacă renunț la o cantitate de îngrășământ, voi pierde o cantitate din producție. Dacă nu am aceeași producție, cheltuielile sunt aproape aceleași. Solul îl pregătesc, de semănat samăn, de erbicidat erbicidez, tratamente fac, doar cantitatea de îngrășământ o reduc. Și-atunci reduc producția. Voi avea și arenda de plătit. Deci cred că va fi în pierdere”, a argumentat agronomul.

„Din îngrășăminte diminuăm doar producția, uitându-ne, la cât?, la 2-3 lei/kg de îngrășământ produs comercial. Căci prețurile la îngrășăminte au scăzut față de anul trecut, când erau 20-24 lei/kg”, a remarcat Octavian Groza

Cantitatea și calitatea recoltei, singurul atu al fermierilor români în fața importurilor ieftine

„Eu consider că dacă avem ploaie, n-ar trebui să renunțăm la cantitatea de îngrășăminte, căci diminuăm producția. Și în condițiile actuale în care vine grâu din afara României la prețuri mici, fiindcă ei au alte tehnologii, nouă ne mai rămâne să facem o producție mai mare la hectar și la o calitate mai bună, ca să supraviețuim. La aceleași cheltuieli, având o producție mai mică, fermierii riscă să intre în incapacitate de plată, neacoperindu-și cheltuielile. Și-atunci ce-o să facă la anul?!”, explică Octavian Groza.

”Dacă nu dai îngrășământ, rămâi cu vreo 2000 kg/ha”

Fermierul giurgiuvean Constantin Voicu nu este de acord cu o astfel de ”economie” la fertilizant, cu care „mai rău te duci în pierdere. Dacă administrezi 120-150 kg s.a./ha, îți asiguri o producție de 6-8 tone la grâu/ha. Poate mai prinzi și ceva ploi. Dar dacă nu dai îngrășământ, rămâi cu vreo 2000 kg/ha. Și dacă nu ai producție, cu ce plătești datoriile?!”

UPDATE: Pierdere de doar 300-500 kg/ha ”la nefertilizat”

Pentru a cuprinde și alte puncte de vedere în acest articol, consemnăm și comentariul utilizatorului Facebook Seihisleam Geylan ca replică la informațiile din acest articol: ”Nu știu cum s-au făcut calculele de s-a ajuns la o producție de 2 tone fără îngrășăminte și 7-8 cu”. Dar strict din experiența din zona noastră (Constanța), media ultimilor 2 ani cu îngrășăminte complexe și azotoase, dar cu un minus de precipitații, producțiile la cereale au fost între 3,5 și 5 tone/ha. Cei fără îngrășăminte au pierdut maxim 300-500 kg/ha, chiar în anul 2022 cei care au administrat a doua tranșă de azot au avut producțiile diminuate”.

Ce spune literatura de specialitate?

Pentru o tonă de recoltă plus paiele aferente grâul are nevoie de 22-33 kg N, 12-18 kg P2O5 și 20-36 kg K2O. Pentru 100 kg de boabe şi producţia secundară aferentă (paie, frunze etc.), grâul extrage din sol: 2,3-3,3 kg azot; 1,1-1,8 kg fosfor; 1,9-3,7 kg potasiu.

(După revista „Ferma”)