Bolile legumelor. Combaterea manei tomatelor

Roşiile sunt cele mai populare legume şi sunt printre cele mai atacate de boli, dăunători şi viroze. Netratate însă, aceste boli pot fi fatale pentru plantă. Este deosebit de important ca bolile tomatelor să fie prevenite, iar dacă a fost ratat acest moment – să fie depistate cît mai devreme, pînă a fi compromisă recolta şi înainte de a se transmite şi celorlalte plante.  

Mana tomatelor – Phytophtora infestans

Această boală se manifestă în câmp deschis şi doar în ciclul II de cultivare a tomatelor din seră sau solarii. Este cea mai periculoasă boală întâlnită în plantaţiile de tomate şi poate să compromită întreaga recoltă în câteva zile de la apariţia primelor simptome.

Prezenţa acestei boli în culturile de tomate a fost semnalată pentru prima dată în Franţa, în anul 1847, de Payen. Astăzi, mana tomatelor este foarte răspândită în America de Nord, America de Sud, Europa şi Asia, cauzând atât în sere şi solarii, cât şi în câmp, adevărate ravagii.

Infecţia apare pe toate organele aeriene ale plantei (frunze, tulpină, peţiol, fructe). La vârful frunzelor sau pe marginea acestora apar pete mari, de formă neregulată, de culoare verzuie cu aspect opărit. La zona de contact dintre ţesuturile atacate şi cele sănătoase, apare un puf alb-cenuşiu, care reprezintă conidioforii şi conidiile ciupercii. Ulterior, ţesuturile din dreptul petelor se brunifică, se necrozează şi frunzele se usucă. Petele care apar pe tulpini şi pe peţiolul frunzelor sunt de culoare brună, alungite, superficiale.

Pagubele cele mai mari se înregistrează când boala se manifestă pe fructe, care pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. Primele simptome, de regulă, apar în locul de inserţie a penduncului, sub forma unor pete mari, de culoare brun-olivacee, care se măresc rapid, devin brune şi cuprind în scurt timp fructele în întregime. Fructele imature sunt rugoase şi tari la pipăit. Pe fructele coapte, de regulă, sunt netede, de culoare brun deschisă şi zonate concentric. Pe fructele care cad la suprafaţă solului, ciuperca sporulează din abundenţă.

Apariţia şi evoluţia aceste boli este favorizată de precipitaţii dese, urmate de o perioadă cu cerul acoperit, cu atmosferă saturată în apă şi de o temperatură cuprinsă între 10 şi 25 °C. Dezvoltarea bolii este favorizată de nopţile răcoroase şi de zilele calde cu ceaţă şi rouă. Boala se manifestă mai puternic la parcelele cu solurile grele, slab drenate. Îngrăsămintele minerale, în special cele cu potasiu stânjenesc apariţia şi evoluţia bolii, în schimb surplusul de azot condiţionează dezvoltarea atacului. Culturile de tomate irigate intens, precum şi cele irigate şi nearăcite sunt foarte puternic atacate de mană.

Mana tomatelor este produsă de ciuperca Phytophtora infestans, care atacă frecvent şi alte plante (cartof, vinete). În perioadele calde şi uscate, ciuperca rămâne în viaţă în ţesuturile frunzelor inferioare şi în leziunile de pe tulpini. Dacă vremea redevine favorabilă, ciuperca se reproduce din nou. Peste iarnă, ciuperca rezistă în resturile de plante (tomate, cartof). Sursa iniţială de infecţie pentru tomate în condiţii de câmp o constituie de obicei parcelele de cartofi infectate.

Combaterea Manei Tomatelor

Se recomandă aplicarea unui asolament raţional; se va evita cultivarea tomatelor în vecinătatea cartofilor, deoarece boala trece uşor de la aceştia la tomate, se va evita recoltarea seminţelor din fructele atacate, toamna se vor aduna şi se vor arde toate resturile de plante, după care se va face o arătură adâncă; în sere se vor distruge resturile de plante, iar pământul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimic. Culturilor de tomate li se vor administra îngrăşăminte minerale, în special doze mari de potasiu, care intensifică rezistenţa plantelor.

În locuri unde boala se manifestă cu regularitate, tratamentele chimice sunt absolut necesare. Pentru prevenirea atacului de mană primul tratament obligatoriu se va face la încheierea rândurilor.

Combatere: În scop de prevenire, se vor efectua tratări cu un produs cu acţiune de contact: Polyram^® DF (2,0-2,5 kg/ha).

După apariţia primelor simptome, eficacitate majoră prezintă tratările cu produsele ce au mecanism de acţiune mixt (acţiune de contact şi sistemică), din contul prezenţei în acelaşi preparat a două substanţe active cu acţiune diferită: Orvego^® (0,8-1,0 l/ha), Cabrio™ Top (2 kg/ha) și Sercadis Plus (0,8 kg/ha).

Tratamentele se vor repeta de mai multe ori, în funcţie de condiţiile climatice, la intervale mai scurte (5-7 zile).

Produsele fitosanitare pentru protecția tomatelor și altor legume contra bolilor și dăunătorilor pot fi procurate la „Sanctum AG”:

Telefon de contact: 0 693 21 230

Pentru informaţii suplimentare: 

Biroul de consultare BASF în Republica Moldova:

GSM: 0 691 37 703