Fermier în Danemarca

În Danemarca plouă peste 170 de zile pe an, temperatura medie vara este de 20°C. Numărul fermierilor profesioniști din această țară este estimat la mai puțin de 10.000.

Carte de vizită a fermei:

Oraș: Tødsø; Iutlanda; Danemarca

Suprafață: 500 ha teren arabil, 10 ha pășuni

Producție animală: porci 25.000 capete

Producția vegetală: rapiță de toamnă, grâu de toamnă, orz de toamnă, orz de primăvară.

Thomas Bennedsgaard cultivă aproximativ 500 de hectare, lângă satul Tødsø, pe partea de vest a insulei Mors, care face parte din regiunea Iutlanda. Bennedsgaard s-a concentrat pe creșterea porcilor, pe care l-a extins treptat – în prezent are 730 de scroafe și îngrașă în jur de 25.000 de porci anual. A încetat să extindă ferma pentru că – după cum spune el – nu vede niciun sens să se mărească cu orice preț. El își amintește că tatăl său îi tot spunea să se dezvolte și să ia împrumuturi cu condiția ca investiția finanțată să fie profitabilă. O fermă mai mare înseamnă nevoia de a angaja mai mulți muncitori, iar acest lucru presupune un cost ridicat. Fermierul are în prezent șapte muncitori. Clasele de teren din Danemarca sunt clasificate pe o scară de 9 puncte, 1 reprezentând cea mai proastă clasă de teren, luând în considerare nu numai tipul de sol, ci și potențialul de producție al acestuia. Bennedsgaard gestionează în mare parte terenuri din clasa 5 și 6, are și câteva hectare din clasa 1 și 2, dar și aproximativ 120 ha din clasa 7 și 8.

Utilizarea dejecțiilor

Producția vegetala este subordonată creșterii porcilor. Scopul ei este de a furniza cât mai multă hrană pentru animale, dar și de a permite utilizarea a cât mai mult gunoi de grajd. Este dificil, pentru că în Danemarca există reglementări foarte restrictive – iarna la rapiță poți folosi doar 20 mc de gunoi toamna (până la 1.10) și încă 20 mc primăvara, iar la cereale nu mai mult de 40 mc doar primăvara. Cantitatea de 150 kg N/ha pe an pentru rapiță și 100 kg N/ha pentru cereale în combinație cu fertilizarea minerală nu poate fi depășită. Fermierii care țin animale trebuie să poată, de asemenea, să păstreze gunoiul de grajd timp de minim 6 luni. Există și un standard pentru fosfor, care, în funcție de tipul de sol, este de aproximativ 60 kg P/ha. Fermierul recunoaște că în ultimii ani, datorită rezultatelor bune de protecție a apei și scăderii conținutului de nitrați și fosfați din apele subterane, cantitățile de gunoi utilizate au crescut ușor. Există multe reglementări privind utilizarea dejecțiilor, iar unele dintre ele împiedică atât producția animală, cât și cea vegetală. Întregul proces de fertilizare cu gunoi de grajd și de vânzare a surplusului acestuia este efectuat de o companie externă.

Producții

De câțiva ani fermierul seamănă toată rapița fără arat. A decis să folosească un astfel de sistem, deoarece rapița este semănată în Danemarca într-o perioada de muncă intensă pe câmp. Recoltarea orzului de primăvară și a rapiței de toamnă începe în jurul datei de 1 august, iar data optimă pentru însămânțarea rapiței se încheie pe 20-25 august. Rapița o seamănă întotdeauna după orzul de toamnă.

Producția la grâu este de 10-11 t/ha, la orzul de primăvară la nivelul de 6-7 t/ha, la orzul de toamnă la nivelul de 9 t/ha, iar la rapiță obține aprox. 5-5,5 t/ha.