Fără cele aproximativ 75 de substanţe active din produsele de protecţie a plantelor (PPP), costurile de producţie/tonă ar creşte cu 80% la grâu şi cu 121% la porumb sau producţiile ar fi mai mici cu 33% la grâu, respectiv cu 50% la porumb. Asta reiese dintr-un studiu realizat sub coordonarea Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM).
Studiul „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanţe active asupra agriculturii României” („Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture”) este parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect şi a fost realizat cu ajutorul experţilor români şi sub coordonarea AIPROM, pe şapte culturi cheie: porumb, grâu, rapiţă, struguri, mere, cartofi şi tomate. Datele furnizate au fost analizate şi corelate cu ajutorul companiei de consultanţă Steward Redqueen (Steward Redqueen: Studiul “Cumulative impact of hazard-based legislation on crop protection products in Europe”, 2016 – 2017).
Prin acest studiu, industria de protecţie a plantelor din România doreşte să aducă în atenţia consumatorilor şi autorităţilor posibilele efecte ale interzicerii sau restricţionării utilizării a aproximativ 75 de substanţe active folosite în produse de protecţie a plantelor (PPP) aflate astăzi pe piaţă.
Potrivit rezultatelor preliminare, fără cele aproximativ 75 de substanţe active din produsele de protecţie a plantelor (PPP), costurile de producţie/tonă ar creşte cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiţă, 36% la cartofi şi 121% la porumb.
Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar producţia ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiţă, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate şi 17% la mere.
Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajaţi în producerea de grâu, porumb, rapiţă şi struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanţe active ar fi interzise.
Produsele de protecţie a plantelor reprezintă o contribuţie nepreţuită pentru competitivitatea şi sustenabilitatea fermierilor. Agricultura are nevoie de fermieri competitivi şi de practici agricole durabile pentru a-şi exprima întregul potenţial şi a putea răspunde nevoilor agriculturii de astăzi, a afirmat preşedintele AIPROM, Pascal Cassecuelle.